Ioan Chiriac a plecat în America alături de un grup condus de János Sultész, directorul SC Schöntal Schul Impex. Din grup au mai făcut parte doi medici veterinari din ferma lui Nicușor Șerban și Daniel Băluță, șef de fermă la Fenov Craiova.
Practica, pe primul loc
În centrul de training au fost cazați ca într-un campus american. Aveau propria bucătărie, mașină de spălat... “Ne-am autogospodărit, dar am ieșit și în oraș la masă. Ne-am dus să învățăm”, își amintește Ioan Chiriac.
Programul era același, în fiecare zi. Dis de dimineață, la ora 5, un microbuz venea să-i ducă în prima fermă, cu 7.300 de vaci la muls. În program sunt 5 ferme mari, de la 3.000 de vaci până la cea mai mare, care are 30.000 de vaci la muls.
În fermă stăteau până la 11, cu un medic veterinar american. Învățau lucruri practice. După o pauză de circa două ore, treceau în sala de curs, la teorie. La noi, “studentul care termină facultatea a văzut vaca doar în carte”. De la ora 13 până la 17, li se explica, cu argumente, tehnologia pe care o văzuseră în fermă.
Ioan Chiriac este de profesie inginer mecanic. Dar de când a cumpărat ferma de vaci din Radomirești, învață zootehnie pentru că a constatat că mulți dintre “specialiști” nu prea știu de fapt ce fac. “Au impresia că le știu pe toate și blochează ideile noi”, punctează el. În America a plecat cu un scop precis: să înțeleagă tehnologia de creștere a vițeilor. Din cele 10 zile de curs, o zi și jumătate a fost alocată acestei teme. În celelalte a învățat despre reproducție, nutriție, managementul fermei, tratamente și multe alte aspecte ale unei ferme pe sistem american.
“Metoda americană” de creștere a vițeilor
În fermele americane vițeii sunt crescuți cu lapte natural și colostru. Nu se folosește până la 30 de zile lapte praf... ca în multe ferme românești.
“Ei urmăresc un principiu foarte sănătos, acela de a hrăni vițelul cât mai natural. O să spuneți că este un paradox. Cum de ferme de 20-30.000 de capete de bovine la muls (sau de "numai" 7.300, cum e cea în care am făcut noi practică) promovează o hrănire cât mai aproape de natură? Da, este adevărat. La noi, în ultimii ani, creșterea vițelului a fost influențată de producătorii de lapte praf.
Americanii au constatat, prin studii, că cel mai bun lapte praf nu are mai mult de 80% din proprietățile nutritive ale unui lapte natural”, explică Chiriac.
Procedura americanilor e următoarea: vițelului i se administrează, cu o sondă specială, 2 litri de colostru, la o jumătate de oră de la fătare. Apoi, după 6-8 ore, îi dau alți 2 litri de colostru. “Americanii spun că, dacă îi dai vițelului cantitatea asta de colostru, aproape că nu mai ai nevoie de vaccinuri. Practic îl imunizezi.”
Apoi, timp de 5 zile, vițelul este hrănit cu câte 6 și pe urmă 8 litri de lapte pe zi. Abia din a 5-a zi i se dă și un concentrat cu minimun 22% proteină. La 60 de zile, vițelul își dublează greutatea și este înțărcat. S-a verificat, s-a măsurat și este adevărat. Ceea ce înseamnă că, la 12-13 luni, vițelele se dau la montă. Cu două-trei luni mai repede decât cele crescute după metoda pe care o folosea chiar Ioan Chiriac în fermă. De altfel, venit din America, nu i-a convins ușor pe specialiștii din ferma lui să schimbe sistemul.
“Teoriile despre creșterea vițelului din majoritatea fermelor românești sunt foarte diferite de cea americană”, explică Chiriac. Vițelului i se dă puțin colostru, atât cât poate să mănânce singur. Și este alimentat cu câte 4 litri de lapte pe zi, jumătate din cantitatea recomandată de americani. În plus, se folosește mai mult lapte praf, nu natural. Și concentrate cu proteină de 18%, nu de cel puțin 22%.
Diferențele între cele două sisteme se reduc la un calcul simplu: rentabilitatea. Americanii dublează greutatea unui vițel în două luni, nu în trei ca la noi”, spune Chiriac. Iar asta le oferă mai multe avantaje.
“S-a demonstrat prin cercetări științifice că astfel de vițele, care au o creștere rapidă și sunt date la montă la 12-13 luni, dau mai mult cu 1.000 de litri pe lactație și au o longevitate crescută cu 12%. Sunt cifre cheie, indicatori de performanță la care americanii apelează des. Ca să nu luăm în calcul ce înseamnă să fete cu 4 până la 6 luni mai devreme. Câștigi timp și bani”, spune Chiriac.
Ioan Chiriac are deja un prim lot de viței pe care îi crește după “metoda americană”.
“Am deja o grupă de 3 săptămâni și se cunoaște diferența. Peste 2 săptămâni o înțarc. Nu s-a întâmplat nimic. Totul merge bine. Deși când am venit în fermă cu aceste idei, toți erau împotriva mea. Împotrivă au fost de fiecare dată când am adus idei noi”, spune fermierul.
Acum lucrează la proceduri. Proceduri standardizate de lucru pentru fiecare etapă din managementul fermei, după grupuri de vârstă, de producție și sectoare, până la cel mai mic detaliu, chiar la sala de muls, ca de exemplu igiena mameloanelor înainte și după muls. Celulele somatice (NCS) peste 200.000 germeni indică infecții, mamite subclinice care reduc zilnic productivitatea în fermă cu 10-12% din producție. Vrea ca angajații să aibă la îndemână pași simpli, ușor de urmat pentru creșterea vițeilor. Ca la americani.
Ioan Chiriac consideră că experiența de învățare din America “a meritat cu prisosință”. Spune că ceea ce a învățat timp de 10 zile de la americani se va vedea în profitul fermei. “Sistemul american” l-a convins.
“În SUA au proceduri de lucru foarte clare. Au experiența a câtorva mii de animale, în sistem industrializat. Totul este ca la o uzină. Iar producțiile și performanțele din ferme dovedesc că merită eforturile financiare depuse: producțiile de lapte pe timp de iarnă sunt de 33 de litri iar vara de 36 litri. Și performanțele în reproducție sunt deosebite: la vârsta de 14 luni, 90% din vițele sunt deja verificate și confirmate gestante. Totul, pentru a face un circuit complet în fermă, cu un tineret de înlocuire performant, care să permită o rată de reformă de 30%, chiar de 40% în unele ferme. Dar să nu uităm vârsta la prima fătare: 23 de luni, la mii de animale. Se lucrează cu mână de lucru necalificată, nu sunt foarte specializați. Dar nu angajează un om fără să facă training cu el. Fără să-i explice procedurile.”
Dacă Ioan Chiriac a fost interesat în primul rând de creșterea vițeilor, cei doi medici veterinari din ferma lui Nicușor Șerban care au participat la acest curs s-au axat mai mult pe problemele de reproducție și managementul fermei.
Este al treilea an în care cineva din ferma Agroserv Măriuța participă la cursurile din America. Nicușor Șerban a fost acolo de două ori. El implementeaza demult “metodele americane” în fermă, cu rezultate. Sistemul american l-a convins, așa că a trimis deja la cursurile din SUA și trei specialiști din fermă.
Veronica HUZA
Articol apărut în revista Profitul Agricol, nr.28 din 18 Decembrie 2013
