În calitate de reprezentant în România al World Wide Sires Ltd (WWS) cea mai mare companie de genetică bovină din SUA, Schöntal-Schul Impex oferă crescătorilor de bovine „genetică” - rezultat al programelor de selecţie şi de ameliorare aplicate în cele mai bune ferme din SUA. Informaţiile utilizate de WWS în programul complex de ameliorare şi criteriile de evaluare a taurilor sunt prezentate pe site-ul www.schontal.ro. Sunt redate criteriile de alegere a taurilor, respectiv de potrivire a perechilor, în funcţie de specificul fermei şi de direcţia de ameliorare dorită: producţia de lapte (cantitate, conţinut de grăsime sau de proteină), aplomb, longevitate productivă, uşurinţă în întreţinere, fertilitate etc.
Clasamentul performerilor
Fermierii pot achiziţiona material seminal convenţional, material seminal sexat sau embrioni. De asemenea, alături de taurii consacraţi şi testaţi prin metodele clasice, acum este disponibil şi materialul seminal provenit de la „tauri genomici”, dar şi de la „tauri comerciali”, astfel că fiecare fermier poate să aleagă genetica în funcţie de nivelul de performanţă şi de raportul calitate/preţ dorite.
Este prezentat şi un clasament TPI (Index performanţă totală) al taurilor WWS, precum şi un top al performerilor în funcţie de „net merit $”, lapte, proteină, grăsime, longevitate, aplomb, uger şi TIP (Index general exterior). Explicaţiile privind terminologia folosită sunt de asemenea disponibile online pe pagina de internet a companiei www.schontal.ro. Astfel, poate fi accesată fişa individuală a fiecărui taur din ofertă, care cuprinde: nume şi cod România, număr de înregistrare/cod SUA, originea, TIP, net merit $, valorile de ameliorare şi de management, trăsăturile de exterior şi fotografii ale taurilor şi ale fiicelor.
Având în atenţie profitabilitatea fermei, serviciul WMS de potrivire a perechilor (World Wide Mating Service), asigurat de Schöntal-Schul Impex SRL, ajută la dezvoltarea unui program optimizat de potrivire a perechilor.
„Complexitatea procesului de selecţie şi de ameliorare are ca rezultat final concentrarea acestei valori de ameliorare în materialul seminal”, a remarcat János Sultész, director executiv al Schöntal-Schul Impex. Primii doi tauri din topul TPI al SUA sunt prezenţi în oferta companiei.
Rata de succes a materialului
Dar genetica de calitate necesită şi un bun management al activităţii de reproducţie, în special, şi un bun management al fermei. Pentru aceasta, Schöntal-Schul Impex este în permanenţă în parteneriat cu fermierii pentru a-i sprijini în rezolvarea problemelor din domeniul geneticii şi reproducţiei, prin informare continuă, cursuri de formare şi de perfecţionare şi prin know-how. Tehnologia avansează rapid iar efectele aplicării acesteia în practică sunt uşor de cuantificat. Spre exemplu, dacă în urmă cu 10 ani materialul seminal sexat era o noutate ştiinţifică, astăzi este folosit pe scară largă. Prin folosirea de material seminal sexat, raportul descendenţei femelelor este de 90%. În practică, la ferma Agrimat Matca (Galaţi), timp de trei ani, după mai mult de 800 de însămânţări efectuate, rata de succes a materialului seminal sexat a fost de 88,8%.
Obiectiv: „Anul, vaca şi viţelul”
Managementul reproducţiei urmărirea şi conducerea indicilor şi a parametrilor de reproducţie influenţează direct producţia de lapte pe termen scurt şi lung. În prezentarea sa, János Sultész a numit principalii indici de reproducţie care trebuie urmăriţi şi care reflectă eficienţa activităţii de reproducţie: fertilitatea, succesul depistării estrului (câte animale sunt identificate ca fiind pregătite pentru însămânţare într-o fermă din total vaci „goale”, ideal ar fi 50-60%), rata de concepţie, rata succesului însămânţării artificiale la prima însămânţare, numărul de gestaţii pe un interval de 21 de zile şi zile de lactaţie (170 zile media optimă a zilelor de lactaţie pe fermă).
Numărul ideal de gestaţii pe fermă trebuie să fie de cca. 55%, dar foarte important este stadiul lactaţiei în care vacile devin gestante. Profitabilitatea unei ferme depinde foarte mult de numărul de vaci însămânţate şi confirmate gestante în primele 100 de zile de lactaţie. Dacă cca. 85% din vaci sunt însămânţate şi devin gestante în primele 100 sau maxim 150 zile de lactaţie, atunci intervalul dintre fătări va fi de circa 410 zile. Astfel se obţine clasicul „anul vaca şi viţelul”, dar mai ales o producţie de lapte profitabilă.
Gheorghe GHIŞE
Articol preluat din Revista Ferma, Nr.6, 1 aprilie 2015
