Ferma Vajhát – HÓD-MEZŐGAZDA ZRT face parte din primele zece ferme de vaci de elită din ţara vecină. În luna mai cu ocazia expoziţiei de la Hódmezővásárhely, am vizitat-o şi vă mărturisesc că m-a impresionat profund prin dimensiunea ei, prin modul de organizare şi profesionalismul personalului. Ea posedă un număr de 3300 taurine din rasa Holstein, în două adăposturi a câte 650 de locuri şi alte câteva de mai mici dimensiuni. Genetica provine din 1970 dintr-un import din SUA, și azi folosindu-se în fermă genetica de vârf din SUA.
Deoarece vacile sunt întreţinute în stabulaţie liberă şi hrănite din stoc cu ,,raţie unică’’. Mulsul se face mecanic de 3ori pe zi, la sala de muls cu aparate DeLaval Blue Diamond 2x32 de capete.
|
Performanţe productive:
|
Performanţe reproducţie:
|
Din 1310 vaci la muls, în momentul vizualizării, 635 sunt gestante, adică 48% și 242, adică sub 15% din total, încă neînsămânțate.
Ferma a trimis 2 specialiști în SUA, prin firma WWS pentru concepție uniformă privind organizarea managementului și reproducției fermei: programul Chalk & Breed.
După spusele ing. Tamás Halász, managerul fermei, succesele economice pe care le obţin se datorează, printre altele, nutriţiei fiziologice ale tuturor categoriilor de animale din fermă, dar şi atenţiei speciale care se acordă creşterii viţelelor şi managementul reproducţiei animalelor. Regulă de aur: Profesionistul în fermă trebuie apreciat și respectat!
Din aceste motive mă voi limita să descriu sumar numai aceste aspecte.
Managementul vacilor gestante
Vacile se înţarcă în mod obligatoriu atunci când ele se găsesc în cea de a 220 zi de gestaţie, indiferent de producţia ei de lapte, când se întroduce pe canalul sfârcului un ungvent antimicrobian pentru prevenirea mamitei. Înţărcarea se declanşează după mulsul de dimineaţă când vacile sunt scoase din lotul de muls şi duse pe păşune, unde timp de 4-5 zile sunt urmărite. Dacă ugerul se imflamează puternic, se fac tratamente cu antibiotice pe cale generală,dar şi local intramamar
Cu 3 săptămâni înainte de fătare, femelele gestante erau grupate în boxe de 15-20 de vaci, libere, pe aşternut gros din paie. Aici vaca primeşte 3-3,5 kg de concentrate şi fân bun de graminee.. Înainte de fătare femela este introdusă într-o boxă individuală de aproximativ 12-15 m.p. Imediat după fătare i se administrează 15-20 l de barbotaj. Nu se introduce niciun medicament intra uterin. La ficare vacă după ce fată 5 zile consecutiv se face în mod obligatoriu termometria şi numai atunci când apare febra se intervine terapeutic. Retenţiile placentare constituie 3-4% dintr-un grupă de fătare şi de obicei se întâlneşte la vacile care fac gemeni şi fată mai devreme de date fiziologică normală.
Nutriţia vacilor în maternitate
La momentul vizitei noastre lotul de 113 vaci din maternitate, primeau pe zi fân de lucernă, iarbă, semifân, tăieţei, melasă, siloz şi concentrate. Totul însumând 25 kg Substanţă Uscată..
Managementul creşterii viţeilor
Imediat după ce s-a născut viţelul este crotaliat (+ transponder) şi separat de mamă. El este introdus într-o cuşcă în aer liber, unde primeşte colostrul muls de la mamă, iar după aceea este alăptat de două ori pe zi cu 3-6 l de lapte integral. Această cantitate de lapte este completată după vârsta de 14 zile cu o cantitate minimă de concentrate ,,startăr’’, dar care creşte treptat ţn cantitate. Viţeii masculi sunt vînduţi la vîrsta de 30 de zile de la fătare
La vârsta de 40-45 de zile se introduce fânul de lucernă, iar înţărcarea se face la 85 de zile de la fătare. Tot atunci se scoate şi aşternutul din cuşcă şi se dezinfectează,
Un singur îngrijitor are norma de aproximativ 360 de viţeii pe an şi face toate activităţile de hrănire, îngrijire şi curăţenie.
De la cuşete viţeii sunt trecuţi apoi în grupe de câte 30 de indivizi pe boxă şi hrăniţi corespunzător, astfel că la vîrsta de 12-13 luni viţelele ajung la aproximativ 400 kg şi se însămînţează artificial.
Supravegherea sanitară veterinară
În fermă se face supravegherea sanitară vetrinară a mamitelor subclinice, iar atunci când apare o infecţie cu staphilococus aureus, femela este trimisă la abator. Se fac vaccinările anuale obligatorii şi se monitorizează permanent statrea de sănătate a animalelor, prin măsuri de biosecuritate sanitare vetrinare.
Când vacile merg la sala de muls ele trec obligatoriu printr-o soluţie de Sulfat de cupru în concentraţie de 15% pentru prevenirea schiopului. De două ori pe an, primăvara şi toamna, la toate vacile se face toaleta ongloanelor – din acest motiv, foarte putine sub 3%, sunt schioape.
În concluzie pot aprecia că această fermă poate constitui un model de urmat şi pentru crescătorii de taurine din România, deoarece are la bază un management performant, o hrănire adecvată, iar rasa H.F. rămâne în continuare ca cea mai performantă în ceea ce priveşte producţia de lapte.
C.S.II. Dr. George Florea Tobă – Medic Primar Veterinar
Academia Romana, I.N.C.E., C.S.C.B.A.
